Cea mai mare fotografie făcută vreodată: camera are 3,2 miliarde de pixeli

Oamenii de știință intenționează să utilizeze această cameră de dimensiuni uriașe pentru a captura imagini cuprinzătoare ale cerului sudic ca parte a unui studiu numit Legacy Survey of Space and Time (LSST).

Studiul îi va ajuta pe oamenii de știință să vadă universul nostru mai bine ca niciodată și să rezolve unele dintre marile mistere ale astronomiei, cum ar fi modul în care evoluează galaxiile și modul în care teoriile despre materia întunecată și energia se ciocnesc cu realitatea.

Camera urmează să facă ultima sa călătorie din California de Nord până la Observatorul Rubin din Chile, dar echipa de la Stanford a făcut câteva fotografii de test, pentru a dovedi puterea sa uriașă, potrivit inverse.com.

Aceste fotografii de 3.200 de megapixeli ale obiectelor sunt cele mai mari fotografii realizate vreodată.

O imagine a unei legume s-ar putea să nu sune a evoluție tehnologică, dar Vincent Riot, managerul proiectului camerei de studiu de la Laboratorul Național Livermore al Departamentului Apărării, a declarat că aceste prime fotografii reprezintă un pas incredibil de important spre demonstrarea modului în care camera va fi funcționa la fotografierea spațiului.

“Aceasta este o etapă imensă pentru noi”, a spus Riot. “Planul focal va produce imaginile pentru LSST, deci va fi ochiul sensibil al Observatorului Rubin.”

Cum funcționează masivul aparat?

Designul de bază al camerei nu diferă de camera din smartphone-urile obișnuite: lumina emisă de un obiect sau reflectată de un obiect este capturată de componente sensibile la lumină și convertită în semnale electrice. Aceste semnale pot fi traduse în informații exacte despre pixeli pentru a compune o fotografie.

Ceea ce se remarcă la designul acestei camere este că are 189 de senzori individuali de lumină, care aduc toate informații de 16 megapixeli.

Drept comparație, un telefon mobil standard aduce doar până la 16 megapixeli în total, puterea la nivel 1/189 a acestui aparat..

Senzorii se grupează câte nouă pentru a forma ceea ce echipa numește o “serie științifică”. Fiecare senzor are o înălțime de 2 metri și cântărește 20 de kilograme și costă 3 milioane de dolari.

Camera în sine este compusă din 21 dintre aceste serii științifice, plus patru plute suplimentare, fără imagini, pentru a le menține în poziție.

Împreună, acești senzori sunt utilizați pentru a crea un plan focal – zona din fața camerei în care obiectele sunt focalizate – capabil să repereze și să captureze imagini de o sută de ori mai slabe față de ceea ce poate fi văzut cu ochiul liber, cum ar fi o lumânare la sute de kilometri distanță.

Munca de asamblare a fost o slujbă incredibil de sensibilă, a declarat într-un comunicat Hannah Pollek, inginer mecanic SLAC care a lucrat la proiect, “dar echipa a fost la înălțimea proiectului”.

Care au fost rezultatele?

Construcția camerei a fost întreruptă din cauza Covid-19 în martie 2020, dar echipa a început să se întoarcă în siguranță în laborator în luna.

Echipa a testat aparatul foto pe obiecte precum un romanesco, o gravură franceză a cerului din secolul al XIX-lea și o fotografie cu Vera Rubin, astronomul influent în cinstea căreia a fost numit observatorul din Chile.

Aceste imagini de 3200 megapixeli sunt cele mai mari fotografii realizate vreodată, iar afișarea completă necesită aproximativ 400 de ecrane cu o rezoluție 4K.

Următorul pas pentru această cameră super-sensibilă va fi adăugarea componentelor sale finale, cum ar fi obiectivele, declanșatorul și sistemul de schimb de filtre, astfel încât să fie gata să fotografieze cerul nopții. Camera este programată pentru deplasarea în Chile în 2021, după care urmează testarea finală și integrarea în Observatorul Rubin, spune echipa.